Ce este kale

Nici bine nu își făcuse kale puțină reclamă la noi că atunci când am cercetat tendințele gastronomice pentru 2015 deja nu mai era la modă. În lumea largă, kale nu mai e în vogă (uite alte 10 superalimente mai iubite acum), dar nu strică să aflăm ce e cu varza asta și dacă o găsim cumva prin piețele noastre, s-o și mâncăm. Iată de ce: 

Americanii și asiaticii o consumă cel mai des în prezent, deși până prin Evul Mediu era cea mai populară legumă în Europa. O mâncau în special scoțienii, suedezii, germanii, locuitorii din zonele mai reci, pentru că rezistă bine la îngheț. Apoi pe aici a apărut varza pe care o știm acum și kale a cam intrat în uitare. A devenit o ”varză furajeră”, bună pentru hrănit animalele. Multe secole mai târziu i-am redescoperit proprietățile.

Beyoncé e un shameless promoter al kale, legumă vedetă în magazinul ei de produse pentru vegetarieni, de care ați aflat din jurnalul navigatorului mâncău.

Ce este de fapt? Kale e o varză fără căpățână din specia de plante Brassica oleracea, din care mai fac parte broccoli, conopida, varza de Bruxelles. Cum ar trebui să arate kale proaspătă: frunzele, netede sau crețe, să fie bogate și cărnoase, de culoarea verde-închis, să aibă aspect ferm și tulpini crocante. Sînt și varietăți de kale cu frunze violet, roșii sau alb-intens, folosite mai ales ca plante ornamentale, dar la fel de comestibile.

Două sau trei zile ar trebui s-o lași să se plictisească prin frigider (sigilată bine în pungi de plastic), apoi trebuie s-o mănânci pentru că pe zi ce trece se face tot mai amară. Poți s-o conservi la congelator un timp mai îndelungat.

Fifty shades of kale (să fim în ton cu isteriile momentului) e doar una dintre sutele de cărți care preaslăvesc kale, te învață de ce e bună și sunt pline de rețete satisfăcătoare.

Grecii antici fierbeau kale și apoi beau fiertura pe post de remediu antimahmureală.

Idei delicioase de preparat kale, ca să-i înţelegem mai bine potenţialul: chips din kale cu parmezan (cică nu te mai poți opri din mâncat), salată din kale, mozzarella şi rodie, stir-fry picant cu kale şi tofu, milkshake cu kale.

Întărește sistemul imunitar, diminuează colesterolul şi zahărul din sânge, protejează împotriva tumorilor şi a sclerozei și are nenumărate ale beneficii, mai ales dacă este consumată în stare crudă.

Nu e recomandată celor care iau anticoagulante datorită conținutului foarte mare de vitamina K (o ceașcă de kale gătită are peste 1300% din necesarul zilnic).

Profilul nutriţional e demn de categoria superalimentelor. Super-kale are vitamine cât cuprinde, cam tot alfabetul, cupru, fier și fosfor. Ce să mai pomenim de calciu, luteină, antioxidanţi, fibre şi mai mult fier decât carnea de vită.

Tipurile cele mai cunoscute de kale sunt kale creț (sau scoțian) – cu gust mai blând și dulce, redbor – de un violet intens, folosită mai mult ca plantă decorativă, red Russian – cu frunze plate, ca de stejar și aromă piperată, lacinato (sau kale dinozaur, kale toscanez) – cu frunze lungi, verzi-albastre și textură ridată, siberian – ușor de cultivat și foarte productivă, kamome – floare de iarnă, mai puțin consumată pentru că e amară, dar cultivată pentru aspectul ei inedit și culoarea roz intens.

Unde o găsești? Nu prea răsare prin piețele și supermarketurile noastre, dar poate fi ușor cultivată în grădină, unde supraviețuiește din mai până toamna foarte târziu. Dacă o vrei direct acasă, o poţi comanda de la Verde Bun (de unde e luată și foto de la începutul articolului) sau de la alți producători locali similari.

Pe data viitoare!