porci mistreti in delta

Jurnalul navigatorului mîncau #25 (3-9 septembrie 2015)

Nu se poate să nu-ți fi spus niciodată cineva cînd a venit în vizită că la tine e ca la porci. Sau altcineva că mănînci ca un porc, așa cum molfăi acum, plin de muștar pe la gură. Ori că poate ai făcut cine știe ce greșeală și cineva te face albie de porci. Trebuie să îți spun, în sfîrșit (și alas!, și pfiu-Doamne!), să fii pe pace, pentru că atuncî cînd mănînci ca un porc, mai ales ca un porc sălbatic din grădina zoologică de la Basel, ești cea mai curată, pură și dezinvoltă creatură de pe Pământ. Și că, mai ales, albia acestor porci strălucește de curățenie. Da, un studiu savant relevă delicatul fapt că unii porci își spală mîncarea. Nu știu care e legătura cu căprioarele care pasc marijuana, dar dacă nu e nici o legătură directă (continente diferite), jos pălăria, Basel uber alles! 

După cum v-a arătat și Adelicii, larvele a două specii de cărăbuși sînt, alături de celelalte aproape 2000 de specii de insecte comestibile, o sursă excelentă de proteine, amino-acizi și minerale sănătoase, iar Sasha Harris-Lovett, de la LA Times, și-a frecat pixul pe foaie cu interes pentru piața, încă ușor timidă, a insectelor comestibile.

Levitînd mereu sub astre și sub sloganul reciclării tipărit pe fiecare pachețel și ușă, astronauții prezentului și viitorului vor sorbi o cafea aburindă și  delicioasă  făcută cu deșeuri lichide (a se citi pișu). Dacă totuși îți place să bei cafeaua cu apă, la sol, dimineața, poate seara să încerci whiskey-ul spațial, însoțit la întoarcerea de după 4 ani pe orbită, cu un gust excelent și un caracter pe măsură.

În Lifehacker scrie că dacă totul este chimie, problema cumpărătorului sănătos nu ar trebui să mai fie cea de a alege între „chimicale” și produse „bio”, ci aceea de fi bine informat ca să poată distinge, la raft, între elementele nocive și cele inofensive, la lectura etichetelor.

Dacă nu ești în Berlin nici măcar cu mintea, ca mine, te poți uita aici la OU-Supermarkt, magazinul în care cumpărătorii au acces numai la produse vărsate, pe care le pot lua în ce cantități doresc, fără sacoșe, pungi și alte ambalaje nesănătoase pentru mediu. Ich bin ein Berliner, cum s-a spus cîndva, ce-i drept, sub alte auspicii.

Dacă nu mai prindem sezonul ăsta cîteva zile caniculare și nici nu apare la raft în zilele următoare, poate la anul să lingem și noi o înghețată care nu se topește. Deși mie îmi place topită integral.

Ne scriem/citim data viitoare,

*image credits: Mihaela Stanciu

Leave a Reply