In Vino veritas cu Vinum Fidelis

Când un articol are un titlu așa pompos, mai că-ți vine să o iei la fugă. Sau să-ți torni un pahar de vin. Well, cam asta e și ideea pentru că la scrieri pe subiectul ăsta, dacă n-ai răbdare să citești tot, mai bine nu te mai apuci deloc.

Capitolul I. Caravana Somelierilor

Este un proiect inițiat de Organizația Somelierilor din România (OSR), care-și propune să-i ajute pe consumatorii amatori de vin (și aici mă refer în special la cei care nu au cunoștințe teoretice în domeniu) să învețe cum se degustă vinul și cum se asociază cu mâncarea pentru o experiență culinară completă.

Programul pilot a început la Iași, a ținut 4 seri în care am aflat o mulțime de informații din lumea viticolă: cum se produc vinurile, spumantele (de ce singura șampanie care are dreptul să fie numită așa e cea din Champagne), ordinea de consum a vinurilor la o masă, am învățat despre comportamentul în restaurant (al meu ca și client, dar și despre ce să mă aștept de la chelner, cum ar trebui prezentat și servit vinul, de ce e important să existe vinuri diverse la pahar în restaurante), am testat multe esențe și arome pe nasul meu (și am și câștigat un premiu când, într-un final, am ghicit toate aromele de baric, ha!), mi s-au dat date practice și algoritmi matematici pe baza cărora se fac asocierile de mâncare cu vinuri, am degustat vreo 30 de vinuri fără să mă îmbăt și fără să mă doară capul a doua zi (trade secret).

Am vizitat o cramă locală și am văzut exact procesul prin care se transformă bobița de strugure în vin, am testat același soi direct din tancul de fermentare și din sticlă, am gustat must proaspăt, dar și unul aflat în plin proces de fermentare și am cunoscut niște oameni minunați, care au avut de împărtășit și bune și mai puțin bune, și glume, și lucruri serioase, iar în anumite situații chiar m-am simțit puțin ca la școală, la orele unui prof la care mi-ar fi plăcut să merg.

(mai multe imagini pe facebook)

Capitolul II. Vinum Fidelis

Caravana Somelierilor s-a învârtit și în jurul unui subiect recurent – un club (nu-mi place termenul ăsta, că-mi dă o senzație ușoară de snobism care nu-și are sensul) al iubitorilor de vin – Vinum Fidelis – , deschis tuturor celor interesați să cunoască și să deguste vinuri noi (cam o dată pe lună) în special de la producători locali, dar cred că în funcție de interes și deschidere, și de pe alte meleaguri.

Când te înscrii, primești o insignă simpatică, pe baza căreia ai acces la evenimentele din Iași (dar și din restul țării, dacă te nimerești prin alte orașe când au loc astfel de evenimente). În plus, beneficiezi de tot soiul de oferte speciale atât la vinuri, cât și la evenimente și excursii tematice organizate de OSR și/sau Vinul.ro. Sediul Vinum Fidelis de la Iași e la Good Point. Accesul în Vinum Fidelis costă 50ron/an – pentru mai multe detalii, dați mail direct la – presedinte[at]osr2011.ro

Capitolul III. Cu ce-am rămas după o săptămână de degustări

  1. România are vinuri mult mai bune decât ce știam eu și câteva soiuri prea puțin apreciate de necunoscători, care merită tot interesul:
    • zghihară – cu un conținut de zaharuri foarte redus
    • șarbă
    • crâmpoșie – existent pe teritoriu carpato-danubiano-pontic încă de pe vremea dacilor
  2. De-acum încolo, de fiecare dată când comand vin la un restaurant și chelnerul nu-mi lasă dopul, o să i-l cer eu.
  3. Într-un restaurant ar trebui să existe 2.5m distanță între mese și 80 de cm spațiu liber pentru fiecare om de la o masă.
  4. Meniurile ar trebui să aibă 3-4 tipuri de vin pentru fiecare preparat de mâncare.
  5. Șampania, spumantul sau prosecco pun în lucru sucurile gastrice și de aia sunt (cel puțin teoretic) servite ca aperitiv, iar brânza și diverse salamuri la finalul mesei.
  6. Decantarea unui vin poate dura și până la 24h.
  7. Un vin miroase frumos și în paharul gol.
  8. Filoxera pentru vița de vie a fost ca marea ciumă pentru Europa.
  9. Același soi de struguri, de la același producător, din același an, dar de pe două dealuri diferite poate face două vinuri diferite și ca intensitate aromatică și ca gust.
  10. Pentru asocierile cu mâncarea, culoarea vinului e dată de carne, aroma de garnitură. La vegetarieni se complică puțin situația, dar tot există o multitudine de opțiuni de vin.
S-au nimerit să fie 10 (asta ca să nu zic că m-am oprit eu aici și mai păstrez niște goodies doar pentru mine, mwahahaha, să mă dau bursuc cu prima ocazie). Acestea fiind zise, vă las că am un premiu de Cabernet Sauvignon în frigider, care se cere desfăcut.