Flori comestibile la îndemână

Și cum îmi căutam eu inspirația cine știe pe unde pierdută, văd într-o zi, acum nu mult timp, pe pagina celor de la Slow Food Iași, un share la un articol despre flori comestibile. Conținea și îndemnul să ne inspirăm repede, așa că asta am făcut.

Am citit despre cele 42 de flori pe care le poți mânca fără probleme, fain-frumos, dar ce fac eu de-acum, că pe jumătate dintre ele n-am de unde le lua? Așa că m-am gândit să mă documentez puțin despre florile care nu sunt, vorba Adelei, de pe stâncile din Insula Paștelui, de sub soarele arzător al amiezii, ci, mai degrabă, au niște nume pe care le putem pronunța ușor cu toții. Şi găsi și în curte. 

Iacătă-le pe cele care mi-au atras mie atenția (și chiar pot fi folosite inedit în bucătărie):

Condurul doamnei sau călțunașul – că e bună pentru salate, cu o grămadă de vitamine și cu un gust ușor piperat, asemănător cu al năsturelului.

Crăițele – au un gust plăcut de lămâie şi cică orice compot de fructe în care adaugi nişte crăiţe devine muuuult mai bun. Turcii le folosesc împreună cu busuioc, coriandru şi leuştean la mâncăruri cu carne şi pilafuri.

Gălbenele – dacă vrei ceva cu o ușoară tentă de șofran în sote, there you go, ai la îndemână florile de gălbenele (nu folosi prea multe, mâncarea poate deveni amăruie). Bune și dacă ai în plan o cremă de prăjitură galben-portocalie, poate ceva de Halloween.

Isop – florile au un gust subtil de anason şi lemn dulce şi sunt folosite la prepararea faimosului lichior Chartreuse. Le poţi găsi des în amestecuri de condimente bouquet garni şi le poţi folosi la supe de cartofi sau mâncăruri mai grase (proaspete, în stare uscată îşi pierd mult din aromă).

Limba mielului sau boranţa roşie sau mierea ursului – flori albastre cu gust de castravete, deci la salată cu ele, însă fără suc de fructe sau oţet pentru că îşi schimbă culoarea. Bun şi în combinaţie cu brânză de vaci.

Panseluțe – au aromă de mentă și le poți mânca odată cu felia de tort pe care o ornează. Le poți strecura chiar în cremă, au și proprietăți terapeutice.

Salcâm – florile de salcâm sunt așa de dulci și aromate, iar în compoziția de clătite sau în gogoşi se potrivesc perfect (uite și o rețetă).

Trandafiri – ăsta nu mi-a atras atenția în mod deosebit, pentru că cine nu știe de dulceață de trandafiri? Dar că cel puțin 20 de soiuri sunt comestibile și unii dintre ei sunt dulci, iar alții piperați știați? Se mai folosesc la șerbeturi, siropuri și ceaiuri. Am dat şi peste o idee fancy de cuburi de gheaţă cu rose buds, pentru şampanie şi pentru cine se simte romantic.

Violete – în salate de primăvară și diverse deserturi florale. Cel mai des folosite în bucătărie sunt cele albastre, mov și albe.

Ce trebuie să mai știi despre flori comestibile?

• le mănănci doar pe cele despre care știi de unde provin, nu pe cele de pe marginea drumului și în nici un caz de la florărie
• alege doar petalele, lasă în pace pistilul, staminele și celelalte părți ale plantei
• ai grijă ca florile să fie proaspăt culese și spală-le bine; apoi le poți mânca simple sau puțin condimentate (unele merg bine cu un pic de sare sau scorțișoară sau cu miere), ori le usuci și le folosești la ceaiuri și infuzii
• odată recoltate, florile au o perioadă de viaţă de până la 6 zile aşa că e bine să le consumi înainte de termenul ăsta
• alergii la polen? nu prea ai ce face cu toate informațiile astea decât dacă vrei să gătești ceva cu flori pentru prieteni
• la Sfântu Gheorghe se organizează un Festival al Florilor Comestibile la care poţi degusta treburi deosebite cum ar fi orez cu lapte şi muşcate sau budinci cu panseluţe şi sos caramel

Pe Ierburi uitate mai găsiţi o grămadă de sugestii de flori de mâncat – am văzut pilaf cu urzici şi flori de lamium purpurem (you’re gonna love this one) şi paste cu frunze şi flori de margarete. The world of food, ever surprising.