leftover-salmon-breakfast

Jurnalul navigatorului mîncau #26 (10-16 septembrie 2015)

Salutări,

Cît timp Adela s-a plimbat printre elani politicoși care te salutau pe stradă, somoni tolăniți în farfurii cu țelină galbenă și porci zburători, eu am mai aruncat cîte un ochi și prin alte părți ale lumii, că doar nu era să o fac să se simtă urmărită și să nu îi cadă bine toate delicatesele vikingilor.

Așa că acum vă pot spune: viitorul culinar nu va fi plin numai de insectele din aer și de pe pămînt, ci și de meduze și alge marine, ca prospături, și chiar de carne la eprubetă. Lumea a început să admită că, de voie, de nevoie, va trebui să se orienteze spre noi produse de păpat. Dacă îți plac sau nu meduzele, poate că nu le știi așa cum trebuie. Adio somoni tolăniți în tigaie, adio porci zburători… 

Dacă ești unul dintre norocoșii care stă la casă cu grădină, ferit, la umbre răcoroase, de vecinii înarmați cu bormașini, uite ce fel de concediu îi trebuie grătarului tău în sezonul rece, ca să mai poți organiza ospețe și la vară.

Ne dăm tot timpul de ceasul morții: ce fel de mîncare să mai alegem, cum să o mai aranjăm, dar uităm, norocoșii de noi, că sîntem, oarecum artificial, în vîrful trofic. Na, uite cum ar fi să te devoreze vulturii! National Geographic a colaborat cu cîțiva cercetători ai parcului Serengeti, în cadrul unui proiect de sensibilizare a opiniei publice față de declinul populației de vulturi.

Internetul și-a amintit zilele trecute de sandvișul domnesc pentru care regele Elvis, care saliva pe toate prosoapele și șervețelele din dotarea poliției, a zburat într-o noapte cu Lizuca Maria de la Graceland la Denver, preț de vreo 2 ore. 50 de bax, 8000 de calorii, de cînd spun că mîncarea e treabă serioasă… ♫ Are you hun-gry toniiiight?♫

Sadelle’s este o brutărie din Soho, centrul artiștilor din Manhattan. Și la Sadelle’s, ăsta, lucrează la temperaturi mari Melissa Weller și echipajul ei. Atunci cînd se strigă: covrigi calzi! lumea, hipnotizată, cască ochii și portofelele într-o clipă. Despre afacerea lor rumenă – pe Bloomberg.

Ce fel de empatie, simpatie și emoție îți poate provoca vederea unui adăpost antiaerian cenușiu, care a funcționat ca refugiu pentru sute, poate mii de oameni, în cel de-al Doilea Război Mondial? Doi domni au preluat adăpostul abandonat timp de 70 de ani, iar acum Growing Underground este una dintre cele mai verzi ferme hidrofonice.

Pe data viitoare,
Nu uita să mănînci și ceva bun!

Leave a Reply