Unde să mănânci între Iași și Roman: Castelul Sturdza, Miclăușeni
În Iași suntem o masă de nemulțumiți pentru că nu prea avem locuri în care să ne deconectăm de oraș, undeva suficient de aproape cât să nu stăm o zi pe drum dus, una întors, dar suficient de departe cât să simțim că am ieșit din goana urbană.
Iar “acolo unde timpul s-a oprit în loc” nu e doar undeva în citate, ci mai degrabă e o senzație care apare în anumite contexte, care implică și un factor gastronomic, și pe care credsper că ni-l dorim cu toții. Nu tre’ să mă credeți pe cuvânt, încercați madleine a la Proust. Sau beouf au Danube al Virginiei Woolf, sau clam chowder-ul lui Herman Melville.
Dacă nu vă plac clasicii, mergeți într-un weekend la Castelul Sturdza de la Miclăuşeni. Cunoscut şi sub denumirea de Palatul Sturdza, conacul este o clădire neogotică construită între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza şi soţia sa Maria, la o distanţă de 65 km de Iaşi, foarte aproape de strada principală (DN E583).
Și luați masa acolo, de preferință pe terasă, lângă grădina de plante aromatice, cu vedere spre pădure. Dacă nu vă oprește timpul în loc, înseamnă că-i musai să vă prelungiți sejurul.
Cum nu mă pricep la istorie, nu știu să vă spun prea multe despre castel – arată încă în semi-reconstrucție pe interior, e un mix de elemente care-ți taie răsuflarea cu unele care-ți dau senzația că-ți cad în cap și cică ascunde niște istorii care merită ascultate și auzite.
Așa că vă spun despre meniu. Se schimbă tot timpul, se adaptează după sezon, după oameni, după ingrediente. Se aromatizează cu plante din grădina care se vede pe una dintre ferestrele bucătăriei. Se pune cu delicatețe în farfurii, alături de vorbe bune și tâlcuite.
Mâncare corectă, gustoasă, cu spirit, cu arome și gătită cu grijă. Ospitalitatea te învăluie acolo unde bucătarul, oricât de plin de treabă, își face timp de o vorbă în tihnă cu mesenii. E ceea ce-mi doresc să găsesc pe toate drumurile țării, atunci când mă opresc undeva la masă. Și e ceea ce oprește timpul în loc pentru câteva momente pentru mine.
Azi Ieri l-au oprit următoarele:
Salvie în tempura (nu e tempura clasică, e ceva ce mă face să vreau să merg iar la Miclăușeni, poate-poate aflu secretul la crispy).
Supă cremă de morcov cu chimen, anason stelat și ghimbir. Merge pe călduri de 40 de grade big time.
Pește cu salsa și orez tras în unt
Înghețată de casă
Dulceață de cireșe amare făcută tot acolo unde se oprește timpu-n loc, se poate cumpăra pentru acasă (dulceața, nu timpul).
Să fim sănătoși. Să mergem mai des să ne descoperim comorile ascunse (cele culinare și nu numai) ale țării.
//
Mai multe despre Castelul Sturdza, Miclăușeni de pe facebook.
Momentan (sper că am înțeles bine), restaurantul (și castelul) e deschis doar în weekend și pentru evenimente private.
Telefoane contact: +40 728 880 575, +40 232 713 172