Colțunași cu brânză de capră, salvie și dovleac
Ți-am zis de nenumărate ori că aș putea să renunț la foarte multe dintre ingredientele cu care se gătește în general în bucătării mai mult sau mai puțin fandosicoase. (Apropo, am citit că dacă vrei să vorbești americana, e suficient să inventezi cuvinte.) Limitarea ingredientelor chiar mi se pare un challenge mai bun decât accesul la ce tot vor mușchii de vită Kobe.
Ăsta e și unul dintre motivele pentru care-mi place conceptul CUIB, și când mi s-a pus pe tavă ideea cu Micul Prînz mi s-o aprins tot pomul de Crăciun în cap. Ce-i drept și hamsterul era în OD de ciocolată în ziua aia.
Anyway, acolo unde sunt limite, sunt și oportunități. Să gândești și apoi să execuți un meniu de 3 feluri, vegetarian, local și potrivit pentru 30 de oameni, în contextul unui eveniment în care fondurile se duc la construirea unei sere ecologice, parcă pune puțină presiune pe tine. Adică pe mine.
But then again, dacă-ar fi prea ușor, I wouldn’t take so much pleasure into doing it, deci nu mă plâng. Deși mi-aș dori să fiu mai pricepută tehnic; măcar la nivelul la care e hamsterul din capul meu, ocupat toată ziua cu ronțăit ciocolată și învârtit la rotițele imaginației.
E iarnă, chiar dacă nu pare. Nu crește încă mare lucru pe câmp, iar serele micilor fermieri care nu se-ndoapă cu pesticide nu-s foarte bogate în opțiuni. La Colline face o brânză de capră corectă, dovleci se mai găsesc prin beciuri, salvia e-un Verde Bun care crește și-n balcon la nevoie, iar un preparat complet, pe lângă proteine și carbohidrați, tre’ să vină și cu ceva unt la pachet.
Am vrut să-ți fac o idee de ansamblu despre cum am ajuns la colțunașii cu brânză de capră, salvie și dovleac. Restul a fost doar o serie de teste și ajustări până am ajuns la rețeta următoare, detaliată mai jos doar pentru 2-3 persoane, în funcție de ce/dacă mai mâncați și alt preparat la aceeasi masă.
Ingrediente
Pentru aluatul de colțunași
- 50 g făină albă
- 50 g făină integrală
- 1 ou
Pentru umplutură
(cantitățile sunt ochiometrice, nu le-am calculat nici pt meniul de 30 de persoane, am făcut umplutura după gust)
- 250 g de brânză de capră cremoasă, simplă (am folosit o cutie de La Colline)
- 3 bucăți de dovleac copt sau piure de dovleac simplu (50-70 g)
- câteva frunze de salvie
- sare după gust (sau fără, depinde cât de sărată e brânza de capră pe care o folosești)
Pentru sos
- unt gras la discreție
- alte câteva frunze de salvie
Ies 14 colțunași din cantitatățile astea de aluat. Umplutură e posibil să rămână, dar o poți unge pe pâine de-un snack mai târziu.
Metodă
Am pregătit întâi aluatul, exact ca și cum aș face un aluat de paste. Am amestecat cele două tipuri de făină, am spart un ou deasupra, am încorporat și frământat până am făcut mușchi la mână, ca să formez un aluat elastic, după care am împachetat aluatul în folie alimentară și l-am băgat la frigider 30 de minute.
Apoi am făcut umplutura. Adică am amestecat într-un bol toate ingredientele, cu mențiunea că am rupt frunzele de salvie în bucățele, și le-am împrăștiat oarecum omogen în conținut.
Opțional, în funcție de cantitatea de umplutură pe care vrei să o pregătești și de tipul de brânză folosit (mai ales dacă nu e o brânză cremoasă), poți să pui și un gălbenuș de ou să ajute. Albușul îl poți folosi separat (tot opțional) să lipești colțunașii la împachetat. Sau îl poți adăuga la umplutură împreună cu gălbenușul. Important e să nu-l arunci.
Bon, cu umplutura pregătită, am pus și o cratiță cu apă sărată la fiert pentru colțunași. Pentru fiecare litru de apă, 1 lingură de sare.
După ce au trecut cele 30 de minute de odihnă pentru aluat, l-am scos din frigider, l-am despachetat și l-am trecut prin mașina de paste, ca și cum aș vrea să scot din el foi de lasagna. Le-am făcut subțiri (nivelul 6 la mașină) și le-am tăiat pătrato-dreptunghiuri, în care am pus câte o linguriță cu umplutură. Cu ajutorul unei forme am lipit colțunașii unul câte unul, și am eliminat resturile (pe care le-am trecut iar prin mașina de paste pentru altă foaie de colțunași), să arate toți ca niște aripi de fluture.
Dacă nu vrei să-ți bați capul, și/sau dacă n-ai nici mașină de paste, întinde aluatul cu rola pe o suprafață înfăinată lejer, în foaie subțire, de 2-3 mm. Taie pătrate de aluat relativ egale ca dimensiune, pune în ele umplutură cât să poți să le îndoi pe diagonală fără să dea umplutura pe afară și fără să se rupă, lipește colțurile între ele, eventual apasă puțin și cu o furculiță pe margini și pune-i la fiert în apa care ar trebui să bolborosească deja.
Fiecare serie de asta de colțunași (cu aluatul întins subțire, da?) e gata după 3-4 minute în apă care fierbe.
Ca să închei gospodărește, am topit unt gras într-o altă cratiță, am aruncat și ceva frunze de salvie acolo, și am trecut fiecare colțunaș prin sosul astfel format câteva secunde.
La servire am presărat foarte puțină nucșoară deasupra fiecărei porții de colțunași.
Și ăsta a fost unul dintre preparatele din meniul de la Micul Prînz. Urmează (sper) și restul zilele viitoare.
imagini: Iustin Șurpănelu