Pilaf cu urzici, adaptare dupa risotto

Long time, no recipe. Modulul ăsta de publicare face în continuare probleme, suport la el nu mai există (și în alte țări fac unii development de azi pe mâine și apoi dispar în ceață), și deși am mai multe rețete în așteptare, bug-urile tehnice și lenea nu se împacă prea bine, astfel încât rar de întâmplă să fie aliniate toate planetele încât să pot publica și eu câte o rețetă într-o formă coerentă.

De data asta nu s-au aliniat neapărat planetele, ci doar ingredientele potrivite, că altfel nu-mi explic cum a ieșit frumusețea asta de pilaf cu urzici, risotto style din te miri ce. Ce-i drept, pofta vine experimentând este și ea într-o perioadă optimă de desfășurare și inspirație și îmi vin niște idei pe care probabil ar trebui să le notez, că prea au gust bun. 

Bien, trecând peste lauda de sine (care și aia miroase bine în cazul ăsta, you have to take my word for it), hai să clarific rapid câteva tehnicalități legate de pilaful ăsta și apoi să trecem la rețetă.

1. Gramajele (cană = o cană de 250 ml) și timpii de prepare sunt aproximative, am pus toate ingredientele la ochi și după gust. Vă sfătuiesc să faceți la fel, folosiți rețeta doar ca și ghid general.
2. Urzicile au fost proaspete, le-am opărit înainte să le adaug la orez.
3. În mod normal (cel puțin eu așa știu de la tata de când eram copil), pentru consistența potrivită de pilaf, o cană de orez cere 3 căni de apă. La rețeta asta, una s-a transformat în vin (I might be Jesus).
4. Pentru risotto se folosește orez (Carnaroli sau Arborio de regulă) cu conținut mare de amidon (care se eliberează prin fierbere, de acolo și consistența sticky). Orezul brun (integral) are un strat de coajă în plus față de orezul alb și nu eliberează amidon la fierbere, astfel că nu poate ajunge la consistența de risotto. De aici și direcția de pilaf.
5. În ciuda faptului că proprietățile nutritive ale orezului brun sunt peste cele ale orezului alb, de prin 2012 există discuții și controverse în ceea ce privește conținutul lui de arsenic, care, pare a fi mult prea ridicat chiar și într-o singură porție. Eu am mers pe principiul Napoleon – puțin arsenic azi crește rezistența pentru mâine – dar poate voi vreți să vă mai documentați despre asta înainte de a plonja în lumea minunată a gătitului de orez brun.
6. Cantitățile din rețetă sunt pentru 2 porții, poate 3 mai mici (depinde dacă mai mâncați ceva sau nu pe lângă, eu consider pilaful cu urzici un fel principal).
7. Vinul. Putem avea discuții multe despre ce vin se folosește sau nu. Eu n-am făcut niciodată cap-coadă un risotto clasic cu vin alb (deși am mâncat de suficiente ori) din simplul motiv că mie-mi plac vinurile roșii, de alea am acasă, și când îmi vine poftă de booze drowned food, folosesc din ce am acasă și în mâncare.

Cam atât momentan. Dacă aveți voi nelămuriri, drop a line in the comment section. Și să trecem la rețetă.

Prep time ingrediente

10 minute.

Cooking time

20-25 minute.

Nr. porții

2 persoane.

Ingrediente

• o cană cu orez brun
• 1 cană cu vin (eu am folosit un Chianti)
• 2 căni cu apă (sau bază de supă, dacă aveți la îndemână)
• 3 șalote
• 3 legături de urzici
• 50g parmezan
• câteva frunze de salvie (10-12 am pus eu)
• sare, piper după gust
• 2 linguri de ulei de rapiță
• 1 bucată de unt (eu am folosit undeva la 15-20g)

Metodă

Am pus apă la fiert într-o oală și am opărit urzicile.

Separat, într-o altă cratiță (cu fund dublu) am tras șalotele tocate în ulei + unt topit la foc mediu spre mare. Am adăugat orezul și am prăjit amestecând continuu cam 20-30 de secunde.

Am adăugat și cele 2 căni cu apă, frunzele de salvie rupte, sare și puțin piper negru proaspăt râșnit, am amestecat, am așteptat să ajungă la temperatura de fierbere și am dat focul la mic, lăsând orezul să fiarbă (estimativ toată etapa asta durează aproximativ 12-15 minute). Când aproape toată apa e evaporată/absorbită în orez, am turnat deasupra cana cu vin, am amestecat și am lăsat în continuare la foc mic (încă vreo 5-7 minute).

Între timp, am scurs de apă și am tocat grosier urzicile opărite.

Am adăugat urzicile peste orezul aproape fiert (de ținut minte că orezul brun nu ajunge să se înmoaie și să se facă o masă compactă și lipicioasă, ci rămâne ușor crunchy la gust, ca pastele al dente), am amestecat și omogenizat.

Deja la etapa asta, alcoolul din vin e în mare parte evaporat, și ar trebui să avem o consistență neapoasă, nici de risotto, mai spre pilaf care nu-i moale.

Am adăugat și parmezanul făcut fâșii subțiri cu un peeler de legume, am mai amestecat de câteva ori cât să-l încorporez în orezul cu urzici, am reglat sarea și gata.

Buon appetito!

Imagini