Jurnalul navigatorului mîncau #17 (21-27 mai 2015)

Salutări,

Azi am două vești proaste, două după care n-ai decît să rămîi indiferent și o poză drăguță.

Sînt momente în care îți vine să îi iei în brațe pe toți americanii deodată și să îi pupi zgomotos pe frunte. În timp ce unele companii se chinuie să elimine cît mai mulți coloranți și arome artificiale din meniuri, boșii stelari din agricultură au respins brutal ideea europenilor de a reglementa pesticidele care afectează hormonii oamenilor. Ei au susținut că aceste măsuri de diminuare a chimicalelor utilizate vor strica negocierile agricole de la nivel global. Ei, o să facem fețe-fețe în continuare, o să avem ficatul de două ori mai mare, două tiroide, dintr-astea, hip, hip, ura! 

Este verde și întunecată. Nu foșnește în vînt, n-o vezi, n-o auzi. Apare deodată la picioarele tale și te face să strănuți. O cheamă Ambrozia și e drăguță, mai ales cînd împrăștie un polen foarte nesănătos pentru cei alergici. Cercetătorii avertizează că răspîndirea acestei plante, favorizată de clima actuală, va crea mari probleme de sănătate în viitorul apropiat.

Țineți minte, tot eu v-am spus, parcă, de aparatul care desfierbe oul, adică (re)face dintr-un ou fiert, unul aproape proaspăt? Se pare că metoda pe baza căreia funcționează echipamentul poate fi extrem de utilă și în tratarea cancerului.

În Silicon Valley, programatorii sînt atît de ocupați, încît mestecatul de posmagi neînmuiați și de alte solide este un mare chin. Ideea, inițial ciudată, a Soylent-ului a prins ca laptele (fie-i țărîna ușoară!) și acum se bea Schmoylent (o pudră care se dizolvă în apă). Deci, ideea e să bei repede un fel de mîncare, ca să te întorci la scris linii de cod.

Și poza, pentru iubitorii de avocado. De fapt, pentru toți iubitorii, în general.

Pe săptămîna viitoare!