Clafoutis cu merișoare și smochine

Hoinărind pe la Kiss the Cook (mersi, Aurelia), am dat de rețeta de clafoutis cu merișoare, smochine (și porto) exact când aveam și eu fructe de astea în frigider. Pentru că-mi cam lipseau restul ingredientelor și-mi era mare lene să mă duc să cumpăr, am tras rapid o reinterpretare, folosind următoarele:

Prep time ingrediente

10 minute.

Cooking time

45 minute.

Nr. porţii

4-6 persoane.

Ingrediente

• 200 g merișoare
• 3 smochine proaspete
• 250-300 g smântână
• jumătate de pahar de iaurt
• o banană medie
• 3 linguri de semințe de in (de preferință râșnite)
• 6 linguri de apă
• 100g făină albă
• unt/ulei pentru uns tava
• extra făină (tot pentru presărat în tavă)

Metodă

Am pus cuptorul la preîncălzit la 210 grade. Am dat semințele de in prin râșniță, le-am pus într-un bol, am adăugat apa, smântâna, banana făcută piure, și iaurtul și am amestecat până am obținut o compoziție omogenă. Am adăugat făina treptat și am continuat să amestec. La final am adăugat merișoarele, apoi am turnat toată compoziția într-un vas termorezistent (în prealabil uns cu ulei și presărat cu făină).

Am băgat la cuptor 15 minute la 210 grade, și încă 30 la 180 de grade. Minunatul clafoutis e gata când marginile se desprind de tavă, dar la mijloc are consistență de cheesecake (cel puțin la mine așa arăta când l-am scos din cuptor). Am lăsat puțin la răcit și apoi am trecut la mâncat. Cea mai faină și surprinzătoare chestie la clafoutis e că te aștepți să fie dulce (hmm, poate că sunt și unii care-i pun zahăr deasupra și atunci chiar e așa), dar când muști are consistență de cremșnit proaspăt și gust puțin acrișor cu tentă foarte ușoară de dulce de la smochine.

Oricum e un desert excelent, și, fie că mergeți pe rețeta Cătălinei – master Kiss the Cook, fie că încercați experimentul meu, vi-l recomand din toată inima. S-aveți poftă!

Imagini